Ateroscleroza

Afectiuni datorate colesterolului - Ateroscleroza

Ateroscleroza apare atunci când în pereţii arterelor se depune colesterolul şi grăsimile care se găsesc în cantităţi excesive în sânge, din cauza greşelilor de alimentaţie şi a unui stil de viaţă sedentar. Treptat, în aceste depozite se depune şi calciu, formând plăci ateromatoase, care blochează treptat circulaţia sângelui prin artera afectată.

Plăcile ateromatoase afectează negativ întregul perete al arterelor, care îşi pierde din elasticitate şi din extensibilitate şi devine rigid şi ferm. Aceste transformări solicită învelişul sensibil ce căptuşeşte artera, ducând la zgârierea şi chiar ruperea lui. În acest caz, intervin trombocitele care vor repara orice ruptură a endoteliului. Însă, în cazul unei ulceraţii endoteliale pe o placă ateromatoasă rezultatul poate fi devastator: la acest nivel apare un cheag de sânge ce poate astupa complet artera fie prin mărirea sa progresivă (într-o arteră deja obstruată peste 50-60% de placa de aterom), fie prin deplasare în aval până într-o zonă de care nu mai poate trece.

Dacă aparent nu dai semne de această boală, află că ateroscleroza se manifestă destul de târziu, de abia atunci când reuşeşte să astupe arterele unor organe importante (creier, inima, rinichi) în proporţie de peste 75%!

Studiile arată că ateroscleroza este o afecţiune care îşi are începuturile încă din copilărie. Măsuri de precauţie, în ceea ce priveşte factorii de risc din alimentaţie şi stilul de viaţă, trebuie luate aşadar de la vârste fragede. Dacă ai trecut de 35-40 de ani şi nu te lauzi cu un stil de viaţă tocmai sănătos, e posibil ca arterele tale să fie deja pe jumătate blocate, chiar dacă aparent vă simţiţi sănătos.

Netratată, ateroscleroza poate duce la complicaţii, cauzând cardiopatie ischemica, infarct miocardic acut, iccident vascular cerebral, arteriopatie obliteranta periferica.

Această afecţiune nu prezintă simptomatologie, dar trebuie să îţi pui semne de întrebare dacă ai în program alimentaţie cu multe grăsimi şi un stil de viaţă viciat de fum şi alcool, presărat cu mult sedentarism.

Dar există numai veşti bune despre această afecţiune, însă nu fără eforturi. Medicii specialişti din SUA au demonstrat că această afecţiune poate fi prevenită şi chiar vindecată. Cei care au simţit-o pe pielea lor au ţinut însă un regim special pe viaţă: au renunţat la fumat, dacă era cazul unui fumător, au adoptat o dietă strict vegetariana (fără carne, ouă, peşte, lactate), au făcut sport constant şi au urmat un program de control al stresului.